Pe 24 ianuarie 1859 s-a înfăptuit Mica Unire, după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești.
La 165 de ani de la această dată istorică, descoperim încă și acum povești surprinzătoare despre domnitorul Cuza, drumul acestuia spre București, Hotelul Concordia, unde s-a hotărît Unirea, însă în fiecare an, ori de câte ori sărbătorim Unirea Principatelor Române, o pictură celebră ni se aduce în atenție pentru a marca acest eveniment istoric.
Este vorba despre tabloul semnat de pictorul Theodor Aman, „Proclamarea Unirii”, pictat de artist la trei ani distanță după înfăptuirea Micii Uniri.
Institutul Cultural Român ne amintește că lucrarea face parte din colecția MNIR din anul 1980 și reprezintă una dintre cele mai importante creații plastice care au ca subiect Unirea Principatelor Române din 1859.
Dubla alegere a lui Cuza
Conform hotărârilor Convenției de la Paris, în Moldova și Țara Românească urmau să fie organizate alegeri pentru adunările reprezentative, care trebuiau să-i desemneze pe cei doi domnitori. Mai întâi, alegerile din Moldova l-au desemnat pe 7 ianuarie 1859, domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.
În Țara Românească, alegerile au avut loc între 8 și 12 ianuarie 1859, Prințul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, câștigând cu 64 de voturi în favoarea sa.
Ce ascunde pictura „Proclamarea Unirii”
De fiecare dată când a fost adusă în atenția publicului, un mister rămâne de deslușit: identitatea personajelor.
În tablou sunt 61 de personaje, în jurul a trei mese acoperite cu pânză roşie. Portretele sunt minuțios și în detaliu realizate, ceea ce a făcut posibilă identificarea lor în mare parte:
- Ion C. Brătianu: Revoluționar pașoptist, om politic liberal (de mai multe ori ministru și prim-ministrul al României). Deputat de Argeș.
- Constantin A. Rosetti: Unionist, revoluționar pașoptist, ziarist, om politic liberal (ministru, președinte al Adunării Deputaților). Deputat de București.
- Ștefan Vlădoianu
- Vasile Boerescu: Om politic, diplomat, jurnalist. Deputat de București.
- Grigore Filipescu: Om politic (ministru în guvernele Țării Românești în perioada următoare Unirii). Deputat de Brăila.
- Iorgu Văleanu: Ales, inițial, deputat de Olt, mandatul său a fost invalidat.
- Scarlat Voinescu:Om politic, paşoptist şi unionist, membru al Divanului ad-hoc al Țării Românești. Deputat de Buzău.
- Personaj neidentificat.
- Ioan Em. Florescu: Militar, om politic (de mai multe ori ministru și prim-ministru al României). Deputat de Dâmbovița.
- Ion Cernătescu: Deputat de Mehedinți.
- Nicolae Rosetti: Om politic, diplomat, magistrat. Deputat de Argeș.
- Ion C. Cantacuzino: Magistrat, membru al Adunării ad-hoc, ministru. Deputat de Prahova.
- Apostol Arsache: Medic, om politic (ministru și prim-ministru ad-interim al României). Deputat de București.
- Dimitrie Ghica: Om politic (primar al Capitalei, membru în Divanul ad-hoc, ministru, parlamentar, prim-ministru). Deputat de Ilfov.
- Alexandru C. Golescu: Revoluționar pașoptist, inginer, ministru. Deputat de Romanați.
- Barbu Vlădoianu: Militar, om politic (primar al Bucureștiului, ministru). Deputat de Mehedinți.
- Personaj neidentificat.
- Alexandru Angheleanu: Deputat de Muscel.
- Personaj neidentificat.
- Nicolae Opran: Deputat de Brăila.
- Personaj neidentificat.
- Ioan Al. Filipescu: Mare dregător, primul președinte al Consiliului de Miniștri al Țării Românești după Unirea Principatelor. Deputat de Prahova.
- Constantin Deșliu: Deputat de Buzău.
- Barbu Slătineanu: Mare proprietar. Deputat de Ialomița.
- Petre Derbescu: Deputat de Vlașca.
- Tache Grigorescu: Deputat de Prahova
- Constantin Cotescu: Om politic (senator, prefect); membru al Divanului ad-hoc. Deputat de Râmnicu Sărat.
- Scarlat Turnavitu: Revoluționar pașoptist, membru în Divanul ad-hoc. Deputat de Argeș.
- Episcopul Filotei al Buzăului: Membru al Divanului ad-hoc, susținător înfocat al Unirii Principatelor.
- Episcopul Calinic al Râmnicului: Membru ale Divanului ad-hoc; cunoscut și sub numele de Sfântul Calinic de la Cernica (unde a fost stareț).
- Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei: Președinte al Divanului ad-hoc și al Adunării Elective. Primul președinte al Senatului; mitropolit primat al României.
- Nicolae Tătăranu: Deputat de Vlașca.
- Stănuț Cesianu: Mare proprietar, om politic (parlamentar, prefect). Deputat de Romanați.
- Constantin Bosianu: Jurist (profesor de drept), om politic (parlamentar – președinte al Senatului, prim-ministru ad-interim în 1865). Deputat de Ilfov.
- Constantin Săvoiu: Mare proprietar. Deputat de Gorj.
- Ion Mîrza: Deputat de Prahova.
- Dimitrie Pleniceanu: Nu a făcut parte din Adunarea Electivă. Apare eronat ca deputat de Mehedinți în planșa editată de Cerbureanu.
- Andrei Prejbeanu: Nu a făcut parte din Adunarea Electivă. Apare eronat ca deputat de Romanați în planșa editată de Cerbureanu.
- Ion Socolescu: Mare negustor. Deputat de Dolj.
- Nicolae Bibescu: Mare proprietar; prefect al Poliției Capitalei. Deputat de Mehedinți.
- Dimitrie Filișanu: Participant la Revoluția de la 1848; om politic. Deputat de Mehedinți.
- Dimitrie Ștefanopol: Ofițer; om politic. Deputat de Teleorman
- Barbu Catargiu: Om politic (conducător al primului guvern unic al României, în 1862; a fost asasinat). Deputat de Ialomița.
- Mihai Marghiloman: Deputat de Brăila.
- Ion Slătineanu: Mare proprietar. Deputat de Teleorman.
- Ion Oteteleșanu: Mare proprietar; om politic (de mai multe ori ministru). Deputat de Vâlcea.
- Grigore Bibescu-Brâncoveanu: Fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu. Deputat de Romanați.
- Barbu Bellu: Magistrat, mare proprietar, om politic (parlamentar, de mai multe ori ministru). Deputat de Muscel.
- Nicolae Lahovary: Militar, membru al Divanului ad-hoc, parlamentar. Deputat de Vâlcea.
- Personaj neidentificat. Poate fi vorba de unul dintre foștii domnitori Alexandru D. Ghica sau Barbu D. Știrbey (mai degrabă cel din urmă, dacă avem în vedere că alături este redat fiul său, George).
- George B. Știrbey: Fiul fostului domnitor al Țării Românești; militar, om politic (ministru, parlamentar). Deputat de Dolj.
- Ion Sâmboteanu: Educator (întemeietor al învățământului gimnazial în județul Gorj). Deputat de Gorj.
- Constantin Rădulescu: Deputat de Vlașca.
- Ion Marghiloman: Mare proprietar; om politic (primar, prefect). Deputat de Buzău.
- Nicolae Golescu: Militar, revoluționar pașoptist; om politic (de mai multe ori ministru și prim-ministru). Deputat de București.
- Alexandru Em. Florescu: Om politic (de mai multe ori ministru, parlamentar – președinte al Adunării Deputaților). Deputat de Ialomița.
- Scarlat Crețulescu: Mare proprietar. Deputat de Ialomița.
- Constantin Argintoianu: Deputat de Râmnicu Sărat.
- Personaj neidentificat. Posibil, Nicolae Bibescu, fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu. Deputat de Gorj.
- Constantin Cantacuzino: Mare proprietar; caimacam al Țării Românești în 1848 – 1849. Deputat de Teleorman.
- Ion Petrescu: Deputat de Olt.
De asemenea, există o serie de personaje neidentificate. Cu toate acestea, celebra pictură rămâne opera reprezentativă zilei de 24 ianuarie 1859 în istorie, din perioada de clădire a unui stat național unitar, în drumul spre Marea Unire.