15 IANUARIE 2023. 173 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NAȚIONAL MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu este considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai limbii române și este prețuit ca poet național atât în România, cât și în Republica Moldova.
Puternic influențat de literatura autorilor vest-europeni și de doctrinele filosofice ale academicienilor germani precum Arthur Schopenhauer, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici) este considerat poetul care a revoluționat opera lirică. Inspirațiile sale romantice au condus la o poezie care a reinterpretat narațiunile tradiționale ale mitologiei.
Debutul în poezie al lui Eminescu a avut loc în 1866, când avea doar 16 ani.
La 19 ani, Eminescu s-a mutat la Viena și a început studiile universitare, citind atât drept, cât și filosofie. În perioada petrecută la universitate, Eminescu a devenit un membru activ al scenei literare și un colaborator frecvent la diferite ziare și publicații conduse de studenți, dar nicio afiliere nu a fost la fel de importantă ca implicarea sa în Junimea. Aceasta era stimata societate literară a României condusă de influentul critic academician și politician Titu Maiorescu, care avea să devină mentorul lui Eminescu.
Rolul lui Eminescu în Junimea a implicat să scrie pe larg despre climatul socio-politic al minorităților care trăiesc și lucrează în cadrul Imperiului Austro-Ungar, în special al românilor. Junimea ar fi avut un impact profund nu numai asupra vieții sale personale, ci și asupra aspirațiilor sale profesionale de scriitor. Acest grup a încurajat și hrănit darurile naturale ale lui Eminescu ca artist, dar i-a oferit și sprijin profesional și mijloace pentru a-și continua studiile academice la Berlin.
LUCEAFĂRUL, marea capodoperă eminesciană
După finalizarea studiilor în străinătate, Eminescu a lucrat ca bibliotecar universitar, redactor de ziare și jurnalist, deși a continuat să scrie și să publice poezii. Capodopera lui Eminescu „Luceafărul” a fost publicată în 1883. Este un poem epic de dragoste care implică frumusețea lumii naturale și interoghează psihicul uman.
În anul publicării, Eminescu a fost internat într-un sanatoriu de psihiatri din București după ce ar fi prezentat simptomele unei boli psihice. Mai târziu a fost diagnosticat cu psihoză maniaco-depresivă și a murit în 1889. Deși a lăsat diverse texte, manuscrise, volume de poezie și nenumărate scrisori după moartea sa, Eminescu nu va vedea decât publicarea unei colecții complete de poezie în timpul vieții sale, Poezii din 1884 (scrisă şi publicată cu ajutorul mentorului său, Titu Maiorescu).
Mihai Eminescu, autor de ficțiune
Deși cunoscut pentru cariera sa desăvârșită în poezie, Mihai Eminescu a fost și autor de opere de ficțiune, cele mai lăudate activități în proză fiind nuvelele fantastice Sărmanul Dionis și Cezara.
Eminescu a continuat să lucreze ca jurnalist independent (producând unele dintre cele mai emoționante relatări scrise despre războiul ruso-turc înregistrat vreodată), să călătorească și să prezinte prelegeri la nivel internațional până la moartea sa.
Animozități legate de apartenența națională a lui Mihai Eminescu
Au existat unele controverse cu privire la apartenența națională exactă a lui Eminescu, care a evidențiat animozitatea istorică dintre România și Republica Moldova. Relația adesea complicată a Moldovei cu România prezintă o istorie de conflict, în ciuda unei culturi comune și a limbilor aproape identice. Acest lucru a stârnit întrebări de naționalitate în rândul unora dintre cele mai importante personalități ale celor două țări.
Neînțelegerile complexe care există între cele două țări au dus la diverse discrepanțe asupra naționalității lui Mihai Eminescu. Moldova a ridicat o statuie a lui Eminescu la Chișinău și a numit cel mai important al său – Teatrul Național Mihai Eminescu. Cu toate acestea, Eminescu rămâne una dintre cele mai celebrate și luminoase prezențe literare din regiune, atât în România, cât și în Republica Moldova.
Locul unde și-a dat ultima suflare
Pe data de 15 iunie 1889, în casa de sănătate, sau mai bine zis sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu, situat pe Strada Plantelor nr. 9 din Bucureşti, la ora 4 dimineaţa, poetul Mihai Eminescu se stingea pe un pat metalic, la vârsta de doar 39 de ani.
În prezent, aici se află o placă de marmură pe care scrie: „În acest loc s-a aflat Sanatoriul Caritatea, unde a încetat din viață, la 16 iunie 1889, marele poet român Mihai Eminescu”. Alte documente atestă data oficială a morții lui Mihai Eminescu ca fiind 15 iunie, 1889.
Clădirea nu mai este de mult sanatoriu, iar ceea ce vedem acum aici nu este casa în care Eminescu și-a petrecut ultimele zile din viață. Sanatoriul „Caritatea” a fost dărâmat și pe locul său s-a ridicat în perioada interbelică un imobil cu etaj.
Cauza morții lui Mihai Eminescu rămâne un mister și există teorii care spun că ar fi fost otrăvit sau asasinat. Diagnosticul pe care îl cunoaște toată lumea este sifilis, însă, se pare că adevărata cauza a morții a fost tratamentul cu mercur și morfina la care a fost supus, un tratament despre care se spune ca l-ar fi făcut să-și piardă și mai mult mințile.
În sanatoriul „Caritatea”, Mihai Eminescu a fost adus cu forța de prieteni, iar în dimineața zilei de 15 iunie, 1889, ora 04:00, după câteva luni petrecute în sanatoriu, este descoperit fără suflare.
