Elena Udrea a fost condamnată la închisoare cu executare, șase ani în dosarul Gala Bute. Decizia, care nu mai poate fi contestată, a fost luată joi de instanța supremă.
Poliția de Frontieră confirmă că Elena Udrea a ieșit din țară, dar precizează că a făcut-o legal, întrucât nu era vizată de nicio măsură care să interzică acest lucru în momentul în care a făcut-o. În martie 2021, Curtea de Apel București a respins plasarea sub control judiciar a Elenei Udrea.
Comunicatul Poliției de Frontieră:
„Ca urmare a interesului manifestat de reprezentanţii mass-media faţă de ieşirea din ţară a unei persoane de sex feminin, cetăţean român, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează următoarele:
Persoana în cauză a părăsit teritoriul ţării în cursul dimineţii de 07.04.2022, pe cale terestră, în mod legal, deoarece nu avea restricţionat dreptul la liberă circulaţie de către instituţiile competente. Precizăm faptul că, Poliţia de Frontieră Română pune în aplicare, potrivit atribuţiilor stabilite de legislaţia naţională privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, măsurile de restricţionare a dreptului la liberă circulaţie a persoanelor în condiţiile art. 40-41 din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, din punct de vedere al atribuţiilor instituţionale, dacă o persoană, cetăţean român, se prezintă la ieşirea din ţara şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, acesteia i se permite continuarea călătoriei”.
Elena Udrea, dată în urmărire generală
Elena Udrea a fost dată în urmărire generală, potrivit site-ului Poliției Române.
Fostul ministru ar fi ieșit din țară cu o mașină, pe la Vama Giurgiu, iar acum polițiștii se pregătesc să o dea și în urmărire internațională.
Nu este pentru prima dată când Elena Udrea pleacă din țară. Ea a făcut-o și în 2018, înainte de pronunțarea unei decizii definitive a justiției, tot în Gala Bute, când a ieșit din România tot pe la Vama Giurgiu, îndreptându-se spre Grecia inițial, apoi spre Costa Rica.
Ulterior, ea a fost depistată în Costa Rica, unde a stat două luni în arest, înainte ca în urma unei decizii a CCR să-i fie anulată condamnarea definitivă din țară. Udrea a fost apoi eliberată, pentru ca după câteva luni să revină în România.
Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”
Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul Gala Bute, fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare.
Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare.
În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată în acest dosar la 6 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu. La acel moment, ea era în Costa Rica, unde ceruse azil politic. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica, unde a fost încarcerată.
În decembrie 2018 a fost eliberată, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care a hotărât că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.
În iulie 2019, Elena Udrea s-a întors în România.
Pedepsele dispuse în dosarul Gala Bute
La închisoare va ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, precum şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.
Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.
Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.
Pedepsele din acest dosar fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul Gala Bute a fost dată de un complet nelegal.
Acuzațiile din dosarul Gala Bute
Dosarul „Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.
În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.
Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.
Sursă: Digi24.ro
