Lev Tolstoi, una dintre cele mai proeminente figuri ale literaturii universale, a petrecut aproape un an în București, dar și într-un alt oraș de provincie din România.
În primăvara anului 1854, mai precis pe 17 martie, tânărul ofițer rus Lev Tolstoi a ajuns la București. Cucerit de farmecul orașului, cu aerul său boem și ospitalier, acesta a hotărât să se stabilească temporar în țara noastră.
Cum a ajuns Lev Tolstoi în România
Legăturile de familie și poziția sa militară au făcut din București o destinație logică. Aici locuia unchiul său, cneazul Gorceakov, ceea ce îi facilita integrarea în cercurile sociale ale orașului. În timpul liber, vizita cafenelele elegante ale vremii și se delecta cu preparatele culinare locale.
Pasionat de biliard, Tolstoi își petrecea serile în compania prietenilor săi, contele Suchtelen și locotenentul Kotzebue, la celebrele săli de joc Hughes sau Brenner. Însă preferatul său rămânea restaurantul vienez din Ulița Nemțească, mai târziu cunoscut sub numele de Hotel d’Europe.
Aici, pe lângă vinul de Drăgășani, îl atrăgea și atmosfera plăcută și prețurile accesibile. Desigur, nici spectacolele de la Teatrul Mare nu-i scăpau din atenție, fiind un admirator al artei teatrale.
Enigma reședinței din București
Casa în care a locuit era o adevărată bijuterie arhitecturală, cu un balcon de unde privea viața orașului. Situată în apropierea viitorului Muzeu de Istorie, îi oferea un punct de observație privilegiat.
Din păcate, locuința lui Tolstoi din timpul șederii sale în capitala Țării Românești rămâne neidentificată. Deși indicii despre locația acestui imobil pot fi găsite în corespondența scriitorului, eforturile depuse de cercetătorii români și ruși în anii ’80 pentru a-l localiza nu au avut succes.
Cu toate acestea, casa de pe Strada Franceză, deși păstrează încă farmecul epocii, nu poartă nicio inscripție care să ne amintească de prezența lui Lev Tolstoi în București.
Ioniță Gheorghe, actualul proprietar al casei de pe Strada Franceză nr. 12, a împărtășit o poveste interesantă legată de istoricul imobilului.
Conform tradiției familiale, casa ar fi fost construită în jurul anului 1850 și ar fi aparținut unui evreu bogat. Există presupunerea că tocmai aici ar fi locuit marele scriitor rus Lev Tolstoi în timpul șederii sale la București.
Fermecat de Focșani
Anul 1854 marchează un moment crucial în istoria Europei, Rusia fiind direct implicată în Războiul din Crimeea.
La doar 26 de ani și servind ca aghiotant al generalului Sierzputowski, Tolstoi a traversat Principatele Române, ajungând și la Focșani, un oraș aflat la intersecția mai multor culturi și influențe.
Aici, departe de fronturile de luptă, viața de garnizoană i-a oferit tânărului scriitor o pauză de la rigorile militare, dar și ocazia de a explora o nouă lume, timp de 17 zile.
Tolstoi nu era doar un simplu observator al evenimentelor, ci un participant activ la viața socială a orașului. Jurnalul său, ținut cu o rigoare aproape științifică, ne oferă o imagine detaliată a vieții de zi cu zi într-un oraș de provincie în timpul unui conflict armat.
De la descrieri ale peisajelor și obiceiurilor locale până la confesiuni intime, jurnalul lui Tolstoi este o adevărată sursă de inspirație pentru istoricii și iubitorii de literatură.
În paginile jurnalului său, Tolstoi nu se sfiește să descrie aventurile amoroase și experiențele trăite în acest oraș, dezvăluind o latură mai puțin cunoscută a personalității sale.
Aceste confesiuni intime vor influența în mod semnificativ opera sa ulterioară, de la romanele realiste la capodoperele spirituale. Astfel, jurnalul scriitorului devine un document esențial pentru cei care doresc să pătrundă în universul complex al unuia dintre cei mai mari scriitori ai lumii.
Viața în Iasnaia Poliana
Demisia din armată în 1856 a marcat un punct de cotitură în viața lui Lev Tolstoi. Lăsând în urmă tumultul războiului și al vieții militare, scriitorul s-a retras la Iasnaia Poliana, unde s-a dedicat în întregime pasiunii sale pentru literatură.
Aici, înconjurat de natură și de oamenii pe care îi iubea, Tolstoi a creat unele dintre cele mai importante opere ale literaturii universale, Război și pace și Anna Karenina.
Căsătoria cu Sofia Andreevna Berg a adus în viața lui Tolstoi o stabilitate și o fericire pe care nu le mai cunoscuse până atunci. Cei treisprezece copii ai cuplului au umplut casa de la Iasnaia Poliana cu veselie și viață.
Cu toate acestea, relația dintre cei doi soți a fost marcată și de tensiuni, generate de diferențele de temperament și de viziunile asupra vieții.
În ciuda acestor dificultăți, Sofia Andreevna a fost alături de Tolstoi până la sfârșitul vieții, oferindu-i sprijinul necesar pentru a-și crea opera.
