„Pentru libertatea noastră și a voastră” e motto-ul lui Jacob, unul vechi de 200 de ani, spus din scaunul rulant.
Jacob și soția sa sunt o pereche zâmbitoare în piața centrală din Cracovia, unde polonezi și ucraineni se adună, de mai multe ori pe săptămână, pentru a protesta antirăzboi. În unele seri, cum a fost pe 24 martie, vin mulți. Sute, mii.
În altele sunt proteste tematice, cum a fost pe 25 martie, când bielorușii din Polonia le-au cântat oamenilor cântece ucrainene, cum ar fi „Oi, u veșnevomu sadu / Tam soloveiko șcebetav”, „În livada cu vișini / Cânta privighetoarea”.
„Pentru libertatea noastră și a voastră” Jacob, în scaun rulant, vorbește blând și salută oamenii care îi dau binețe. Ne va spune că, în primele săptămâni, a cazat o familie de ucraineni, care a rămas și acum la el.
„E prima oară când vin la proteste. Sunt foarte trist din cauza situației din Ucraina, din Europa. Trebuie să arătăm solidaritate. Aici, în Polonia, avem un motto: «Za naszą i waszą wolność». În traducere ar fi «Pentru libertatea noastră și a voastră», așa e cunoscut la nivel internațional”, începe Jacob.
E vorba de un motto apărut prima oară în 1831, când polonezii l-au folosit împotriva conducerii Rusiei. Un slogan care însemna că polonezii nu sunt împotriva rușilor, ci a regimului țarist.
De-atunci, mesajul a fost folosit, în general, în mișcările împotriva Rusiei din Polonia, dar și de ruși, care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au încercat să-i convingă pe polonezi că „lucrează” și pentru ei.
„Le-am organizat fuga și cazarea”
„Eu nu am fost afectat de război, cu excepția prețurilor crescute, un lucru până la urmă normal. Însă am foarte mulți prieteni din Ucraina, unii trăind chiar aici, în Cracovia. Majoritatea, chiar. Am vrut să arăt solidaritate”, continuă Jacob. Așa că a trecut la acțiune.
„Acum găzduiesc o familie de ucraineni care au scăpat din Kiev. Și am organizat și fuga lor de acolo încoace. Un prieten de-ai mei are o fundație, e o fundație evreiască, dar ajută și refugiații ucraineni. Am reușit să-i scoatem din Kiev acum câteva săptămâni, vreo 3 săptămâni acum, la început de război”.
Ei trăiau în cartierul Obolon, care a fost puternic bombardat. Cartierul se află pe malul stâng al Niprului și, alături de Podilskii, reprezintă una dintre cele mai afectate zone ale capitalei, una extrem de vulnerabilă în fața rușilor care au atacat dinspre Cernihiv și Sumi. Pe lângă greutatea cu care oamenii au ieșit din Kiev, cei din Obolon, flancați de ruși, mai aveau și altă problemă: aveau de traversat atât fluviul Nipru pentru a ajunge spre vest, cât și restul capitalei. Acum, nu sunt singuri în Polonia.
„Familia pe care am ajutat-o avea și fata aici, la Cracovia”.
Orașul Listei lui Schindler
Jacob poartă o șapcă cu un înscris în ebraică. El stă în orașul în care Oskar Schindler, eroul de film al lui Spielberg, a angajat – și salvat – circa 1.000 de evrei doar la Cracovia, unde erau angajați într-o fabrică care avea, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproximativ 1.700 de angajați.
Și filmul de Oscar a fost filmat tot la Cracovia, unde turiștii pot vizita Pasajul Listei lui Schindler și pot vedea fabrica Enamel. Schindler era neamț, membru al Partidului Nazist.
„Împreună putem face o schimbare”
Jacob a ridicat din umeri când a fost întrebat despre vizita lui Biden în Polonia, care a vorbit în fața oamenilor din Varșovia. Însă a avut o concluzie pentru cititorii din România. „Nu știu multe despre vizita lui Biden, dar cred că noi, oamenii obișnuiți, putem face o mare diferență. Dacă suntem singuri, nu putem face nimic. Dacă suntem împreună, putem face o schimbare”.
„Eu cred că ar trebui să presăm guvernele noastre să facă ceva. Cum v-am zis mai devreme: trebuie să o facem pentru libertatea noastră și pentru libertatea voastră.”
Sursă: Libertatea.ro
