Faptele din dosarul finanțării ilegale a campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009 s-au prescris. Astfel, Elena Udrea şi Ioana Băsescu, condamnate în prima instanță la 8 ani, respectiv 5 ani de închisoare, scapă de acest dosar.
Decizia a fost luată joi de instanța supremă, care a respins ca nefondat recursul în casaţie formulat de Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva deciziei luate în 11 iulie tot de Înalta Curte de Casație și Justiție, de încetare a procesului penal deoarece a intervenit prescripția, conform HotNews.
Elena Udrea execută 6 ani de închisoare pentru dosarul Gala Bute
Fostul ministru Elena Udrea se află în Penitenciarul de femei Târgșorul Nou, unde execută 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Sentinţa definitivă de condamnare a fost dată în iunie 2018 şi confirmată în aprilie 2022 prin respingerea unei contestaţii în anulare.
După decizia definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute, Udrea a încercat să fugă din țară și a fost prinsă în Bulgaria, unde a stat în arest timp de peste două luni, timp în care s-a derulat procesul de extrădare. Ea a fost adusă în 16 iunie 2022 în România și a fost încarcerată la Penitenciarul Târgșor.
Decizie definitivă pentru Elena Udrea și Ioana Băsescu
În 2 martie 2021, Elena Udrea a fost condamnată de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare în dosarul în care este acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor privind finanţarea campaniei electorale din 2009. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor.
Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare.
Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului „Schi în România”.
În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală.
