În fiecare an, de 6 august, de Sărbătoarea Schimbării la față, zeci de curioşi urcă pe vârful Toaca pentru a vedea cum umbrele muntelui se contopesc într-o piramidă spaţială. Fenomenul, unic în România, are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurat şi de o aură de mister.
Umbra piramidală, spaţială sau holografică – iată doar câteva din denumirile date fenomenului care se produce pe muntele Ceahlău în primele zile ale lunii august şi are intensitate maximă pe data de 6, atunci când creştinii ortodocşi serbează „Schimbarea la Faţă”.
Cei care vor să urmărească pe viu această minune a naturii trebuie să îndeplinească două condiţii: să se trezească dis-de-dimineaţă (ori să înnopteze sus pe munte) şi să fie înainte de răsărit pe vârful Toaca (1.904 m). O altă condiţie, capriciu al naturii care joacă feste deseori, este ca linia orizontului spre est să nu fie blurată de plafonul de nori în momentul în care soarele îşi face apariţia.
Pietreanul Mihai Marin, pasionat de fotografie şi de fenomenul piramidei de pe Ceahlăul, a studiat şi a imortalizat de aproape 15 de ani ceea ce se întâmplă timp de aproximativ 80 de minute în dimineţile de pe 6 august.
„Este o compunere de minimum patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră, prelungă. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august, dimineaţa, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide”, spune Mihai Marin.
Cu alte cuvinte, suprapunerea perfectă a vârfului umbrelor nu se întâmplă decât atunci când soarele răsare dintr-o anumită poziţie. Nemţeanul susţine că a fost stârnit să studieze fenomenul de pe Ceahlău de un alt pasionat al muntelui, profesorul de geologie Nicolae Ţicleanu de la Institutul din București.
