România trăiește un moment istoric, fără precedent! Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României, după ce într-un discurs recent, subliniase că nu ar lua o astfel de decizie fără o motivație extrem de bine fundamentată și în interesul public.
Anunțul vine într-un context politic tensionat, în care Parlamentul a votat deschiderea procedurii de suspendare a președintelui din funcție. Mai multe detalii aici: Ce se va întâmpla cu președintele Klaus Iohannis? Parlamentul începe procedura de suspendare
Iohannis a demisionat
Iohannis a declarat că demisia sa va avea loc pe 12 februarie și a explicat că riscurile și efectele negative ale unei posibile suspendări, atât pe plan intern cât și pe plan internațional, l-au determinat să ia această decizie radicală.
„Pentru a preveni o criză internă și pentru a proteja România și cetățenii săi de evoluții inutile și dăunătoare, am ales să renunț la funcția de președinte. Astfel, voi părăsi funcția pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a declarat Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.
Cine va conduce România
În urma demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, conform prevederilor constituționale, președintele Senatului va prelua rolul de președinte interimar al statului. Astfel, Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal, va ocupa această funcție provizorie.
Conform articolului 84 din Constituție, Bolojan va fi obligat să renunțe temporar la funcția de președinte al PNL, având în vedere că președintele României nu poate fi membru al unui partid politic sau să îndeplinească altă funcție publică sau privată pe durata mandatului.
De asemenea, în luna decembrie a anului 2024, Klaus Iohannis declarase că, în cazul unei posibile plecări de la Palatul Cotroceni, aceasta ar trebui să se facă prin demisie. Iohannis a subliniat că, dacă ar ajunge în această situație, decizia sa ar trebui să fie susținută de o motivație extrem de solidă, pentru un interes public, și nu pentru a sprijini interesele unor politicieni care ar dori să profite de pe urma unei asemenea situații.
„Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie. Or să plec prin demisie, sigur, este posibil şi acest lucru, dar n-aş face-o fără o motivaţie extrem, extrem de solidă, pentru un interes public. Nu pentru interesul unui politician sau alt politician care vrea să se profileze împotriva mea”, a explicat Iohannis anul trecut.
Ilie Bolojan, al treilea președinte interimar al României
Interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni nu reprezintă o premieră în istoria recentă a României. În 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, iar în această perioadă, președintele Senatului de atunci, Nicolae Văcăroiu, a preluat funcția de președinte interimar.
O situație similară s-a petrecut și în 2012, când Traian Băsescu a fost din nou suspendat de Parlament. De această dată, președintele interimar a fost Crin Antonescu, care, în prezent, se pregătește pentru o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2025.
O decizie mult așteptată de opoziție
Opoziția parlamentară a solicitat în mod repetat demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, mai ales după expirarea celui de-al doilea mandat al acestuia, pe 21 decembrie 2024.
Liderii USR, în frunte cu președintele partidului, Elena Lasconi, au abandonat în decembrie negocierile politice organizate la Palatul Victoria, care aveau ca scop formarea unei coaliții în Parlament pentru susținerea unui nou Guvern. Printre revendicările lor, aceștia au cerut în mod expres demisia lui Iohannis.
De asemenea, Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat că a strâns semnături pentru a iniția procedura de suspendare din funcție a președintelui Iohannis, susținând că acesta este „ilegitim în funcție”.
În aceeași perioadă, AUR a depus o cerere pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, cu scopul de a începe procesul de suspendare a președintelui Iohannis, continuând astfel presiunile politice asupra acestuia.
