Dezastru ecologic pe litoral
Ciclonul a lovit cu putere, iar consecințele se văd cu ochiul liber: faleze surpate, plaje erodate și infrastructură turistică amenințată. Eforie, Costinești și Olimp sunt doar câteva dintre zonele devastate de acest fenomen natural extrem.
Falezele de la Eforie, Costinești și Olimp s-au surpat pe sute de metri, înghițind porțiuni întregi de plajă. Clădiri în construcție și hoteluri pline cu turiști se află acum la doar câțiva metri de zonele periculoase, amenințate de prăbușiri ulterioare.
Situația este cu atât mai alarmantă cu cât zonele afectate sunt intens populate, cu hoteluri și construcții noi în imediata apropiere.
Imagini apocaliptice în Olimp
Pământul se scurge ca nisipul printre degete, iar plaja abia refăcută este înghițită de mare. Construcțiile din zonă par să atârne de un fir de ață, iar localnicii își exprimă teama de noi prăbușiri. Un martor ocular a comparat scena cu dezastrul de la Fukushima, subliniind gravitatea situației.
Autoritățile locale din Mangalia au anunțat că vor trimite echipe de specialiști pentru a evalua stabilitatea clădirilor afectate de alunecările de teren, în special a hotelurilor, restaurantelor și blocurilor înalte. Comitetul local pentru situații de urgență a fost activat, iar specialiștii caută soluții urgente pentru a preveni noi dezastre.
Localnicii și-au exprimat îngrijorarea, avertizând că situația se poate agrava dacă nu se intervine urgent.
Litoralul român: o bombă cu ceas?
Dezastrul de pe litoralul românesc este rezultatul unei combinații de factori naturali și antropici. Furtunile violente au declanșat alunecările de teren, dar infrastructura deficitară și urbanizarea necontrolată au amplificat efectele acestora.
Potrivit lui Nicușor Buzgaru, inginer la Apele Române, cauza principală a alunecărilor a fost incapacitatea sistemului de canalizare de a face față volumului mare de apă în timpul furtunii. „Avem un exces de apă pluvială care nu s-a putut evacua”, a declarat acesta.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a subliniat necesitatea unor investiții urgente în infrastructura de drenaj a apelor pluviale. „Trebuie să dimensionăm corespunzător aceste sisteme pentru a face față unor evenimente extreme”, a declarat ministrul.
Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri urgente pentru îmbunătățirea sistemului de drenaj și pentru consolidarea zonelor vulnerabile, riscul de noi dezastre va crește semnificativ.
