De un secol, Alba Iulia este sinonimă cu Marea Unire. Orașul în care s-a pecetluit destinul României Mari este, pentru mulți, un simbol al unității naționale.
La 106 ani de la înfăptuirea Marii Uniri, sărbătorim pe 1 decembrie – Ziua Națională a României. Momentul care marchează întregirea neamului românesc, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova.
Să nu confundăm Marea Unire cu Mica Unire, desfășurată în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Mai multe detalii aici: 164 de ani de la Unirea Principatelor Române. Ce nu știai despre Mica Unire?
Însă, dincolo de imaginile și discursurile oficiale, există o mulțime de detalii fascinante și mai puțin cunoscute despre evenimentele din 1 Decembrie 1918.
Descoperă o nouă perspectivă asupra acestui moment istoric, prin intermediul unui top 8 al curiozităților care au marcat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și circumstanțele reale istorice.
1. O performanță remarcabilă într-o eră fără tehnologie
În doar 10 zile, într-o perioadă în care comunicarea se baza pe scrisori și telegrafe, s-a reușit organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și importanță. Cum a fost posibil acest lucru într-un timp atât de scurt?
Apelul la participare a fost lansat în toată Transilvania. Țăranii, meșteșugarii, intelectualii, toți erau invitați să se alăture acestui moment istoric. Organizatorii au oferit instrucțiuni precise, de la obiectele pe care trebuiau să le aducă (steaguri, pancarte) până la modul în care urmau să se comporte. Această mobilizare masivă a demonstrat unitatea și hotărârea poporului român.
2. Un pelerinaj spre unitate
Cei 1228 de delegați adunați la Alba Iulia nu erau doar niște simple numere. Ei reprezentau o diversitate socială, culturală și politică remarcabilă, reflectând întreaga protipendadă a societății românești din Transilvania.
Cuvintele lui Iuliu Maniu, care definea unirea ca un „triumf al libertății românești”, rezonează și astăzi. Visul de a vedea toate provinciile române unite într-un singur stat a devenit realitate în 1918, după ani de lupte și sacrificii. Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au alăturat României, conturând harta unei țări întregite și puternice.
3. Un acces strict controlat
Pentru a asigura buna desfășurare a Adunării, organizatorii au instituit un sistem riguros de acreditare. Fiecare delegat era verificat pe baza unui document special, iar accesul în sală era strict controlat.
Numărul total al legitimațiilor eliberate, în jur de 1500, sugerează o prezență mai numeroasă decât cea a delegaților oficiali, indicând astfel un interes deosebit și o dorință de a lua parte la eveniment chiar și din partea unor simpli observatori, precum ziariștii.
4. Pactul cu istoria
Vasile Goldiș, unul dintre cei mai influenți lideri români ardeleni, a fost arhitectul proiectului de unire. Documentul său, conceput pe principii democratice solide, a stat la baza Rezoluției de la Alba Iulia.
Într-o serie de întâlniri intense, desfășurate în hotelul „Hungaria” din Alba Iulia, liderii români au pus la punct detaliile unirii, asigurându-se că toate aspectele, de la reprezentare până la legislație, sunt atent analizate.
Citirea Rezoluției Unirii a reprezentat apogeul evenimentului. Cuvintele lui Vasile Goldiş, rostite în fața unei adunări entuziaste, au marcat un punct de cotitură în istoria românilor.
Actul final, adoptat în unanimitate, a fost mai mult decât o simplă semnătură pe un document; a fost expresia unei aspirații secolare și a unei voințe de neclintit.
În Sala Unirii, s-a semnat un pact cu istoria. Manuscrisul original al Rezoluției, păstrat cu grijă la Muzeul Național al Unirii, este mai mult decât un simplu document; este o mărturie a unui moment de înaltă inspirație națională, un simbol al unității și al speranței.
5. De ce Alba Iulia? Secretele alegerii capitalei Unirii
Întreaga cetate de la Alba Iulia pulsa în ritmul evenimentelor din Sala Unirii. Mii de oameni se adunau în fața Catedralei, așteptând cu sufletul la gură fiecare veste nouă. Clădirea, cea mai spațioasă din oraș, era nu doar locul unde se hotăra soarta națiunii, ci și un simbol al unității și al speranței.
La 1 decembrie 1918, istoria României se scria cu litere de aur la Alba Iulia. Dar de ce tocmai acest oraș a fost ales pentru a găzdui Marea Adunare Națională?
Sibiul, cu bogata sa viață culturală, și Blajul, cu rezonanțele revoluționare de la 1848, au fost și ele în cărți.
În cele din urmă, s-a optat pentru Alba Iulia, un oraș cu o încărcătură istorică aparte, prima capitală a românilor uniți sub sceptrul lui Mihai Viteazul (ISTORIA SECRETĂ Povestea unicului fiu al lui Mihai Viteazul).
Alba Iulia, deși un oraș de dimensiuni modeste, a fost aleasă ca loc al Marii Uniri datorită semnificației sale istorice și a capacității de a găzdui un eveniment de o asemenea amploare.
Cele două hoteluri, Hungaria și Europa, deși demolate astăzi, au jucat un rol important în cazarea delegaților și a altor personalități participante la Adunare.
6. Vocile Unirii
Trei dintre cei mai importanți oratori ai Adunării, episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, precum și avocatul Aurel Vlad, au ales să își adreseze mesajul direct poporului, vorbind în fața mulțimii adunate în piață.
Cuvintele lor, încărcate de emoție și patriotism, au răsunat în inimile a peste 100.000 de români, amplificând sentimentul de unitate națională.
Cuvintele lor, încărcate de emoție și patriotism, au răsunat în inimile a peste 100.000 de români, amplificând sentimentul de unitate națională.
7. Cel mai important fotograf
Samoilă Mârza, un tânăr soldat întors de pe front, a devenit, fără să-și propună, cel mai important fotograf al Marii Uniri. Cu aparatul său de fotografiat a surprins emoția, entuziasmul și mândria unei națiuni întregi.
Imaginile sale, prezentate la Conferința de la Versailles, au avut o importanță crucială în obținerea recunoașterii internaționale a României Mari.
Chiar dacă un fotograf fusese angajat special pentru acest eveniment, acesta nu a ajuns la Alba Iulia, probabil speriat de instabilitatea politică a momentului.
Cele cinci clișee surprinse de Mârza, realizate din mijlocul mulțimii, sunt astăzi documente de o valoare inestimabilă, care ne permit să retrăim emoția și atmosfera acelei zile de 1 decembrie.
Cu aparatul său, transportat cu grijă pe bicicletă timp de 11 kilometri, a imortalizat pentru posteritate un moment crucial din istoria României.
8. Garda națională, un zid de apărare
Într-o perioadă marcată de instabilitate și de incertitudini politice, Alba Iulia a fost protejată de o gardă națională puternică și bine organizată. Sub comanda lui Florian Medrea, această forță a asigurat ordinea și securitatea în oraș, contribuind la succesul Marii Uniri.
În contextul unei Europe aflate în reconstrucție după Primul Război Mondial, această forță a jucat un rol important în apărarea intereselor naționale.
