Stilul de viață al românilor este dat peste cap! Dacă în anii trecuți, luna ianuarie era cea mai friguroasă lună din an, situația s-a modificat complet, deoarece temperaturile din țara noastră cresc de la o zi la alta.
Vremea a devenit numai bună de plimbări în parc, activități în aer liber și chiar vacanțe la mare, nu la ski, așa cum eram obișnuiți în această perioadă din an.
Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Mediului, anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, temperatura medie anuală fiind de 11,77oC, cu o abatere termică de 1,55oC faţă de media perioadei 1981-2010.
Cei mai călduroşi 5 ani din perioada 1900-2022 sunt: 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007, iar intervalul 2012-2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă, fapt care confirmă în mod evident tendinţa de creştere a temperaturii aerului în ţara noastră, a comunicat Ministerul Mediului.
Anul 2022 ne-a învățat că trăim deja schimbarea climatică, anul trecut au fost înregistrate numeroase abateri termice, luna decembrie fiind a treia cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 şi până în prezent.
„În vara anului 2022 a fost emis cel de-al doilea cel mai timpuriu cod roşu de caniculă în ţara noastră, în intervalul 30 iunie-1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud din vestul și nord-vestul ţării. Cea mai mare valoare a temperaturii maxime a aerului a fost de 39,8oC şi s-a înregistrat la Săcuieni (jud. Bihor) în data de 1 iulie 2022. La Bucureşti, cea mai mare valoare a fost de 36,2oC şi s-a înregistrat în data de 30 iunie 2022 la staţia meteo Bucureşti-Filaret. De asemenea, în data de 30 iulie 2022, a fost emis primul cod roşu de instabilitate atmosferică accentuată şi vânt puternic, valabil pentru orele 15:00-20:00, pentru 4 judeţe din vestul ţării: Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor”, a mai transmis Ministerul Mediului.
Fenomene climatice atipice
Mai mult, perioada 1991-2020, considerată perioadă climatică actuală de referinţă conform recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, înregistrează o creştere cu 0,5oC la nivelul temperaturii medii anuale a aerului în România, faţă de perioada anterioară 1981-2010.
Totodată, seceta pedologică din anul agricol 2021-2022 a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă în toate zonele agricole din România. Anul trecut, s-au emis în total 130 de alerte meteo generale, din care 5 de cod roşu. Statistica alertelor meteorologice din perioada 2017-2022 pune în evidenţă intensitatea, frecvenţa şi extinderea ariei fenomenelor meteorologice periculoase cu impact asupra activităţii socio-economice, arată datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
Consecințele crizei climatice în România
Climatologul Roxana Bojariu, șefa secției de specialitate ANM, spune că anul 2022 a fost un an cu temperaturi extreme nu numai la noi, ci în toată lumea. „La nivel european am avut al doilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice. Mai mult, am trecut prin fenomene extreme, secetă, furtuni, inundații. Toate acestea arată tendințele clare de schimbare climatică. Asistăm, practic, la o cursă infernală de creștere a temperaturilor. Drept urmare, înseamnă că, de fapt, suntem într-o criză climatică și vorbim de o urgență care cere de la noi un răspuns extrem de rapid. Schimbarea climei nu mai este o amenințare, este o realitate pe care o trăim. Mai grav este că această schimbare a climei nu este graduală, ci se accentuează în mod accelerat, iar încălzirea generală vine cu fenomene extreme într-un ritm din ce în ce mai mare”, explică Roxana Bojariu.
Ce măsuri ar trebui adoptate?
„În primul rând trebuie să reducem brusc emisiile de carbon pentru a reduce cât mai mult ritmul de creștere a temperaturilor. Apoi trebuie să luăm o serie de măsuri pentru a ne adapta la unele schimbări ireversibile. Și aici vorbim și de dezvoltarea sectorului de cercetare care acum este subfinanțat, pentru că de acolo pot veni soluții pentru o mai bună gestionare a energiei sau, mai important, a apei, că tot avem secetă din ce în ce mai des”, spune climatologul.
Sursă: Adevărul
