Palatul Bragadiru redă autenticitatea vechiului București într-un spațiu arhitectural conceput inițial cu o destinație industrială.
Construcția palatului îmbină elemente decorative de sorginte vest-europeană, accentul pus pe identitatea comercială a clădirilor fiind un reper pentru arhitectura modernă citadină.
Un palat modern în „butoiul cu pulbere al Europei”
Palatul Bragadiru a fost realizat după planurile arhitectului austriac Anton Shuckerl în anul 1894. Caracterul unic al acestuia se distinge prin sala de bal, un element definitoriu în construcția palatelor de la sfârșit de secol XIX. Salonul impozant, denumit Sala Colosseum, care poate funcționa și ca sală de teatru sau de concerte, se distinge prin detaliile caracteristice aristocrației burgheze preluate din modernismul occidental. Grădina de vară și terasa completează armonios această clădire cu arhitectură eclectică, scări în spirală în stil Normand, cu stucaturi, statui inserate în fațadă, oglinzi venețiene și balcoane în stil Victorian.
Palatul mai cuprinde o bibliotecă, o popicărie, numeroase camere, magazine și birouri care funcționau la parter, având o structură impresionantă ce îmbină stilurile celor mai renumite clădiri ale timpului: Camera de Comerț, Poșta Română, Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC-ul) și clădirea Curții Supreme de Justiție, toate construite în aceeași perioadă.
Istoria Centrului Vechi din București
Conform planurilor arhitecturale ale Capitalei, adevăratul Centru Vechi începea din zona bulevardului Uranus, Palatul Bragadiru, fosta Fabrică de Bere a familiei Bragadiru şi se întindea până la Parcul Carol, Grădina Botanică şi Gara de Nord.
Majoritatea clădirilor din zona Rahovei a fost construită la sfârșitul secolului XIX, spaţiile adiacente dintre ansamblurile industriale fiind folosite de către locuitorii oraşului pentru recreere. De asemenea, structura impunătoare a acestora marchează ralierea Bucureștiului la standardele administrării spațiului comercial prevăzute în marile capitale europene.
Dumitru Marinescu Bragadiru, un promotor al capitalismului
Povestea palatului se conturează în jurul idealului întreprinzătorului modern, dornic să-și stimuleze propria avere. Revoluția industrială și capitalismul modern exploatează o nouă perspectivă asupra identității comerciale, devenind un arhetip al realității europene.
Născut în anul 1842, Dumitru Marinescu Bragadiru și-a început ucenicia lucrând ca ajutor în rachieria lui lancu Ștefănescu. Fiind extrem de iscusit, devine în scurt timp asociatul lui Ștefănescu și, deși avea indicații clare să nu cumpere ceva cât timp acesta era plecat, Bragadiru riscă pe cont propriu și cumpără de la un vânzător spirt medicinal pe credit. Acesta este momentul când Bragadiru se impune ca întreprinzător și începe să-și sporească averea.
Afacerea sa a atins apogeul în timpul războiului împotriva Imperiului Otoman din 1877. Fiind folosit în dezinfectarea rănilor, dar și pe post de băutură pe frontul de luptă, afacerea sa a prosperat, astfel încât, cu banii adunați, a început construirea primei fabrici de alcool rafinat în comuna Bragadiru și ulterior, a fabricii de bere, pe care a terminat-o în 1909.
Totodată, a construit primul telefon rural din țară, care ajungea până la fabrica de spirt, familia Bragadiru devenind astfel una dintre primele promotoare ale capitalismului în România.
Pe data de 11 iunie 1948, averea familiei este confiscată, iar Palatul este redenumit Casa de Cultură Lenin a sectorului V, urmând să funcționeze drept Casă de Cultură pe parcursul regimului comunist. În 2003, clădirea a fost retrocedată proprietarilor, urmașii direcți ai lui Dumitru Marinescu Bragadiru, care reușesc să refacă din ruine Palatul de odinioară.
În prezent, Palatul Bragadiru este o locație exclusivistă, cu o suprafață de 16.000 mp, care găzduiește evenimente și recepții tip cocktail, având o capacitate de până la 1.000 de persoane.
Funcția pe care o îndeplinește destinația actuală a proprietății poate fi reevaluată și supusă unei noi viziuni prin care valoarea istorică a Palatului Bragadiru să fie temeinic consolidată și promovată în spațiul arhitectural românesc.
Surse:
adevărul.ro
palatulbragadiru.ro
