Războaie, alianțe, negocieri, dezastre și inteligență artificială. 2023 a fost un an complicat, cu multe provocări și evenimente inedite.
Iată 10 știri care au definit anul 2023:
Un an de război în Ucraina
Volodimir Zelenski a marcat un an de la invazia Rusiei în Ucraina printr-un turneu politic amplu desfășurat la Londra, Paris și Bruxelles. El a cerut ajutor aliaților, iar la Bruxelles a pledat pentru aderarea rapidă a Ucrainei la UE. Între timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că nu va da înapoi niciodată, după ce şi-a apărat interesele în anul 2023, şi a adus un omagiu soldaţilor, fără a menţiona explicit Ucraina.
Cutremur Turcia-Siria
Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 a lovit sudul Turciei, lângă granița cu Siria, la primele ore ale zilei de 6 februarie, urmat câteva ore mai târziu de un alt cutremur cu magnitudinea de 7,5.
Peste 55.000 de persoane au fost ucise, peste 100.000 au fost rănite, iar alte zeci de mii au rămas fără adăpost. Pentru a agrava tragedia, epicentrul primului cutremur din centrul de sud al Turciei a lovit o zonă în care sute de mii de refugiați sirieni s-au adăpostit din 2011 din războiul civil sirian.
Finlanda aderă la NATO
Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al NATO la 4 aprilie, o hotărâre neașteptată pentru statul vecin cu Rusia care s-a remarcat printr-o politică militară neintervenționistă.
Invazia Ucrainei a determinat Finlanda și Suedia să își revizuiască strategia militară pe care au dus-o timp de decenii, ambele țări solicitând aderarea la NATO în mai 2022.
Marea Britanie îl încoronează pe Regele Charles al III-lea
Charles al III-lea a fost încoronat rege al Regatului Unit și al națiunilor din Commonwealth într-o ceremonie din 6 mai plină de simbolism religios și istoric. A fost prima încoronare a Marii Britanii în 70 de ani, după moartea în 2022 a Reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al națiunii.
Camilla a fost încoronată într-o ceremonie mai restrânsă în aceeași zi și a fost prima Regina Consort care a fost încoronată de la Regina Mamă alături de Regele George al VI-lea în 1937.
Naufragiul din Mediterana
O ambarcațiune de pescuit supraîncărcată care transporta circa 750 de migranți din Africa de Nord spre Europa s-a răsturnat în largul coastelor orașului Pylos, din Grecia, pe 14 iunie, într-unul dintre cele mai tragice naufragii din Mediterana. Într-o operațiune de căutare și salvare demarată de Garda de Coastă Elenă (HCG) și armata din Grecia au fost salvate 104 persoane și recuperate 82 de cadavre.
Lansarea platformei Threads, competitorul X/fost Twitter
Competitorul Twitter, „Threads” se lansează sub umbrela Instagram – din decembrie este disponibil și în România. Pe noua platformă, poți distribui postări sub formă de text și interacționa cu contentul altor useri. La doar 5 zile de la lansarea din US, aplicația depășea 100 milioane de utilizatori.
Implozia submarinului Titan
Submarinul Titan, care a fost dat dispărut în timpul unei expediții turistice pentru a explora epava Titanicului, ar fi avut o capacitate de cinci persoane și fusese proiectat pentru adâncimi de 4.000 de metri.
Submersibilul a făcut implozie în apropiere de epava Titanicului. Exploratorii Hamish Harding și Paul-Henry Nargeolet, se numără printre cei cinci oameni aflați în submersibilul care a suferit o implozie catastrofală în timp ce se îndrepta spre epava Titanicului. Cu o presiune atât de mare asupra submersibilului, implozia s-ar fi produs într-o fracţiune de secundă.
Moartea șefului mercenar Prigojin
Șeful mercenarului Evgheni Prigojin a uimit lumea la sfârșitul lunii iunie, pe fondul unor informații potrivit cărora gruparea lui Wagner a început să mărșăluiască spre Moscova, în ceea ce părea a fi o provocare directă la adresa regimului președintelui Vladimir Putin.
Progojin se afla la bordul unui avion mic care s-a prăbușit în Rusia pe 23 august. Au fost răspândite speculații că avionul ar fi fost doborât la ordinele Kremlinului, acuzații pe care acesta le-a negat vehement.
Izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas
Atacul teroriștilor Hamas asupra Israelului, declanșat pe 7 octombrie, s-a soldat cu peste 1.100 de morți și aproximativ 250 de ostatici. Acest moment a marcat începutul unui război devastator care continuă să facă ravagii în rândul palestinienilor. Se estimează că peste 20.000 de oameni din Fâșia Gaza și-au pierdut viața în acest conflict.
În timp ce unele state au cerut de la început o pauză umanitară de încetare a focului, altele s-au opus, invocând dreptul Israelului la autoapărare și necesitatea de a eradica Hamas prin mijloace militare.
Explozii și incendii dezastruoase în România: stația GPL Crevedia / pensiunea Ferma Dacilor
La aproape opt ani de la tragedia Colectiv, care a îndoliat România, două evenimente tragice au lovit România anul acesta. Explozia de la stația GPL din Crevedia, județul Dâmbovița, situată pe DN 1 A, este, cu siguranță, cel mai grav eveniment după „Colectiv” în ceea ce privește numărul persoanelor rănite.
Bilanțul de la Crevedia arată astfel: doi morţi (soț și soție, bărbatul mort de infarct în momentul exploziei, iar femeia a doua zi la spital, din cauza arsurilor extrem de grave), 56 de arși, din care 43 sunt angajaţi MAI (39 de pompieri, doi poliţişti și doi jandarmi).
Incendiul de la Ferma Dacilor a șocat România de Crăciun. Şapte trupuri carbonizate au fost găsite în urma incendiului devastator de la Ferma Dacilor. Printre cei decedaţi se află unul dintre copiii lui Cornel Dinicu, patronul pensiunii, fiul generalului Petru Băiceanu, şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, finul lui Dinicu, Lucian Ene, şi doi copii ai săi, dar şi o studentă în anul II la Facultatea de Sociologie şi prietenul acesteia.
