România a obținut, în sfârșit, integrarea completă în Schengen! Decizia istorică a fost anunțată joi, în cadrul Consiliului JAI, unde au participat miniștrii de Interne și Justiție ai Uniunii Europene.
În aceeași zi, Bulgaria a primit aceeași veste bună, primind undă verde pentru a adera în totalitate la spațiul Schengen.
În Schengen de la 1 ianuarie 2025
România și Bulgaria vor beneficia de eliminarea controalelor la graniță începând cu 1 ianuarie 2025, conform unui acord oficial adoptat de miniștrii de Interne ai UE.
Ungaria, țara care deține în prezent președinția Consiliului UE, a salutat acest acord, descriindu-l ca o „victorie importantă” nu doar pentru cele două țări, ci pentru întreaga Europă.
Președintele Klaus Iohannis a reacționat la vestea anunțată în cadrul Consiliului JAI, subliniind că această decizie este una așteptată de toți românii.
Șeful statului a adăugat că România a întâmpinat numeroase provocări pe parcursul acestui drum, menționând că țara noastră a fost „pregătită tehnic de mult timp” pentru aderarea completă la Schengen, iar acum acest vis devine realitate.
Austria a susținut aderarea
Austria și Olanda au renunțat la veto și au susținut integrarea completă a României și Bulgariei în Schengen. Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat luni seara că Austria va renunța la opoziția sa și va vota în favoarea extinderii Schengen, prin includerea celor două țări în spațiul de liberă circulație europeană.
În același timp, Olanda a dat undă verde admiterii complete a României și Bulgariei în Schengen, după ce Parlamentul olandez a aprobat această decizie miercuri, susținând astfel poziția guvernului de la Haga.
Cu această decizie, toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au exprimat deja acordul pentru aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Comisia Europeană ceruse de mai mult timp Austriei să renunțe la blocarea extinderii Schengen. Un pas important în acest sens a fost realizat deja la sfârșitul lunii martie, când au fost ridicate controalele la frontierele aeriene și maritime dintre România, Bulgaria și alte state europene, sub denumirea „Air Schengen”. Mai multe detalii aici: România intră în Schengen, aerian și maritim, în martie 2024, anunță Guvernul
Un drum lung
În noiembrie, miniştrii de interne din Austria, România, Bulgaria şi Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecţia frontierelor.
Potrivit ministrului austriac Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria şi România, precum şi între Ungaria şi România vor continua să aibă loc pentru o anumită perioadă de timp.
România şi Bulgaria aşteaptă să intre în Schengen încă din 2011. Cele două ţări, care împart o lungă graniţă, şi-au propus să facă un demers comun în acest sens pentru o mai uşoară implementare a condiţiilor tehnice.
Pe 8 iunie 2011, Parlamentul European avizase favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute au fost confirmate şi de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012.
De-a lungul anilor, admiterea României și Bulgariei în Schengen a fost împiedicată de veto-ul mai multor state membre ale Uniunii Europene, în special al Germaniei, Franței și Olandei. Aceste țări au invocat probleme legate de lupta anticorupție din cele două state, care se aflau sub monitorizare specială prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) încă de la aderarea lor la UE, în 2007.
Un moment deosebit de tensionat a avut loc la sfârșitul anului 2022, când blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen, în ciuda admiterea Croației, a provocat un val de indignare și proteste. Aceste reacții au culminat cu chemarea ambasadorului României la Viena pentru consultări.
Austria s-a opus aderării atât a României, cât și a Bulgariei, invocând probleme legate de gestionarea imigrației ilegale, în timp ce Olanda a fost reticentă față de admiterea Bulgariei, din cauza dosarului anticorupție al acesteia.
Avantajele spațiului Schengen
Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Uniunii Europene. Inițial creat în 1985 ca un proiect interguvernamental între cinci țări europene – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – Schengen s-a extins treptat și a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Numele Schengen provine de la un mic sat din Luxemburg, situat la granița cu Germania și Franța, unde au fost semnate Acordul Schengen în 1985 și Convenția Schengen în 1990, care au pus bazele acestui spațiu.
În cadrul Schengen, statele membre nu efectuează controale la granițele lor interne, exceptând situațiile în care există amenințări specifice. În schimb, controalele la frontierele externe sunt efectuate conform unor norme comune și criterii bine definite.
În ultimii ani, însă, în contextul crizei imigrației, mai multe țări din UE au reintrodus temporar controalele la frontierele interne, dar aceste măsuri sunt considerate excepții și nu afectează principiul fundamental al Schengen – libertatea de circulație.
Libertatea de circulație
În prezent, spațiul Schengen se întinde pe o suprafață de peste 4 milioane de kilometri pătrați și include o populație de aproape 420 de milioane de persoane. Acesta cuprinde 27 de țări: 23 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și toate cele patru state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de-a 27-a țară membră cu drepturi depline ale spațiului Schengen.
Spațiul Schengen permite celor peste 400 de milioane de cetățeni să călătorească liber între statele membre fără a fi supuși verificărilor de frontieră.
Aproape 3,5 milioane de persoane trec zilnic frontierele interne pentru a munci, a studia sau a-și vizita familiile și prietenii, iar aproximativ 1,7 milioane de oameni locuiesc într-o țară Schengen și lucrează într-alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul acestui spațiu, ceea ce aduce beneficii semnificative turismului și sectorului cultural.
