În 2022, prostituția a generat 150,2 milioane de lei, în creștere față de 124,2 milioane de lei în 2021 și 109,9 milioane de lei în 2020, în perioada de restricții cauzate de pandemie.
Spre deosebire de această industrie, România se află și pe un alt loc de frunte la nivel mondial: cel al videochatului. Conform estimărilor Fiscului, există aproximativ 5.000 de firme în domeniu și aproximativ 400.000 de angajați, majoritatea fiind femei.
Prostituția și codurile CAEN
Prostituția a ajuns din nou în centrul atenției săptămâna trecută, după ce a apărut un scandal legat de noile coduri CAEN prezentate de autorități. Presa a speculat că Guvernul ar fi legalizat prostituția prin adăugarea activităților sexuale în codul CAEN 9699, ceea ce a generat multe controverse.
Cu toate acestea, Ministerul Justiției a clarificat că prostituția rămâne o activitate ilegală, iar Institutul Național de Statistică (INS) a negat informațiile apărute în mass-media, declarând că sunt false.
INS a explicat că noul cod CAEN 9699 preia, de fapt, activitățile deja reglementate de codul 9609 din vechea clasificație CAEN Rev.2, fără a adăuga vreo referire la „furnizarea de servicii sexuale” sau „organizarea de evenimente de prostituție”, așa cum s-a speculat. Prin urmare, nici în noul cod 9699 nu sunt prevăzute astfel de activități.
Confuzia a fost amplificată de schimbările internaționale în clasificările statistice. Comisia de Statistică a ONU a revizuit clasificarea ISIC (Standardul Internațional de Clasificare a Activităților Economice), iar Eurostat, serviciul de statistică al Uniunii Europene, a actualizat lista activităților conform acestei noi clasificări.
Totuși, legislația românească nu a adoptat modificările care fac referire la servicii de escorte sau servicii sexuale, ceea ce a dus la interpretarea greșită că prostituția ar fi fost de fapt legalizată.
Legalizarea prostituției – o dezbatere controversată
Legalizarea prostituției a reprezentat un subiect controversat, de-a lungul anilor, în România. Un proiect de lege privind legalizarea prostituției a fost propus în anul 2010 de fostul senator Silviu Prigoană. Argumentele pentru adoptarea acestuia includeau creșterea veniturilor statului prin impozitare și reducerea riscurilor de transmitere a bolilor cu transmitere sexuală, prin reglementarea activității.
Fostul parlamentar PSD Dan Șova sublinia că fenomenul prostituției este prezent în mod evident în întreaga țară, chiar și în apropierea unor instituții importante, precum Parlamentul sau Ministerul de Interne. Potrivit acestuia, fenomenul se desfășoară într-un mod „necontrolat medical” și este omniprezent, în parcări, baruri, restaurante și în presă.
Pe de altă parte, Toni Greblă, pe atunci președinte al Comisiei Juridice din Senat și actual președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), se opunea acestui proiect, afirmând că societatea românească nu este pregătită pentru o astfel de schimbare și că legalizarea prostituției nu este oportună.
Argumentele sale se bazează pe considerente constituționale privind protecția familiei și demnitatea umană, care ar putea fi afectate de reglementarea oficială a acestei activități.
De altfel, în România, prostituția nu este un subiect tocmai tabu. În perioada interbelică existau case de toleranță care s-au transformat ulterior în umbre ale trecutului.
Comunismul a destabilizat ușor trendul, urmând ca după Revoluția din 1989 să apară în discursul politic problema legalizării prostituției. Citește mai mult despre acest subiect aici: CRUCEA DE PIATRĂ: Casa de toleranță cu cele mai căutate dame de companie din țară.
