Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici are loc în fiecare an în data de 9 martie. Cu această ocazie, gospodinele pregătesc delicioşii mucenici, fie din aluat dulce, fie zemoşi, aromaţi cu miere şi scorţişoară. În schimb, bărbaţii trebuie să bea 40 de pahare de vin, pentru comemorarea soldaţilor ucişi la Sevastia.
În a noua zi a babelor este sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile.
Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii
Se crede că mucenicii sunt spiritele strămoşilor. În această zi, femeile pregătesc un desert special numit mucenici, care sunt împărţiţi celor nevoiaşi. Mucenicii sunt creaţi în diferite forme, variind în funcţie de regiune. În unele locuri sunt în formă de opt, în altele de albină, de porumbel sau chiar de om. Sunt renumiţi, în special, două tipuri de mucenici: cei munteneşti, fierţi, cu nucă şi serviţi în sirop, şi cei moldoveneşti, din aluat. Conform tradiţiei, zilele ce urmează sărbătorii de Mucenici ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie.
Ofrande din aluat
În tradiţia populară încă se păstrază obiceiul de a aduce ofrande din aluat care apoi se împart copiilor şi sărmanilor. “Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfinţisori” sau „mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii.
Sfinţisorii sunt făcuţi din aluat şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.
Romanii celebrau în această zi cultul Afroditei şi al lui Adonis. Moartea zeului era marcată prin plânsete rituale, iar bucuria învierii sale o exprimau printr-o veselie debordantă. Şi în credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe(murea Baba-Dochia), care semnificau iarna, şi începea şirul zilelor moşilor, ce marcau începutul zilelor agricole”, arată Simion Florea Marian, unul din cei mai de seamă folclorişti şi etnografi români, care a lăsat urmaşilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate, în lucrarea Sărbătorile la români.
Acelaşi specialist în foclor menţionează că „sfinţii sau mucenicii se fac, de regulă, îngemănaţi (la fel ca cei 40 de Mucenici din Sevastia care s-au înlănţuit în lacul îngheţat), în forma cifrei arabe 8, rar simplu, rotunzi şi asta din cauză ca ei să aducă întrucâtva cu chipul unui om. Şi, deoarece sfinţişorii descrişi mai sus îi întruchipează pe cei 40, după unii chiar 44 de Sfinţi sau Mucenici, fiecare gospodină face câte 40-44 astfel de colăcei”, explica Simion Florea Marian.
Indiferent de tehnica preparării, de forma pe care o au şi de nume, mucenicii se împart pentru moşi şi strămoşi în ziua de 9 martie. În această zi, explică părintele Eugen Ramon Ilie, din Călăraşi, se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi, fiind aruncaţi în lacul îngheţat, pentru că au refuzat să renunţe la creştinism.
Se frământă din aluat nedospit În Muntenia se prepară cel puţin 40 de colăcei din făină de grâu. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va rodi grâul şi oamenilor le va merge bine în acel an”, spune preotul.
Mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului pentru credinţă a 40 de ostaşi. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Muntenia, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. În Transilvania nu se fac în mod normal, iar gospodinele care ţin totuşi tradiţia se inspiră de la vecini sau de la rudele din alte părţi, asa că o să găsim aici, şi fierţi, şi copţi în anumite case. În Moldova, Dobrogea sau Banat, colacii se coc în tavă, iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă. Singurii care nu au grija acestor bucate sunt cei din Maramureş şi în Crişana, care nu cunosc obiceiul.
Reţete tradiţionale de mucenici
Astăzi, dintre toate practicile străvechi, persistă în special obiceiul pregătirii în casă a mucenicilor. Iată cum îi prepară gospodinele din Moldova.
Pentru aluat:
- 1 kg faină,
- 20 g drojdie,
- 1 litru de apă (puteţi amesteca apa cu lapte)
- un praf de sare
Pentru glazură:
- 2 ouă
- 1 cană zahăr alb sau cană miere
- 1 cană de apă
- 250g nuci măcinate
Se face un aluat moale din faină, drojdie şi apă (apa/lapte). Se frământă 10 minute. Se lasă la crescut o oră. Apoi se modelează în formă de 8-uri de dimensiunea dorită (lungi de-o palmă şi groase de 2 cm). Se lasă încă o jumătate de oră la crescut în tavă. Se dau apoi cu ou şi se bagă la cuptor. Se coc la foc potrivit până se rumenesc(aproximativ 20 minute).
Între timp se face pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se dau cu siropul cald. Se aşază pe un platou, unde se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nucă măcinată.
Fierţi în zeamă dulce
În partea de sud a ţării, reţeta nu este complicată.
Pentru aluat se folosesc:
- o cană de faină albă
- o liguriţă de sare
- o cană lapte sau apă
Pentru zeamă:
- zahăr sau miere după gust
- 3-4 litri de apă pentru fiert
- o cană de nuci măcinate
- 1 linguriţă scorţisoară
- o linguriţă coajă de lămâie
Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece minute. Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura camerei. Modelaţi suluri lungi şi groase de 0,5 cm. Faceţi apoi inele mici şi răsuciţi-le în formă de opt. Puneţi-le pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit.
Între timp pregătiţi zeama. Se pun la fiert 3-4 litri de apă la care adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe, reduceţi focul la jumătate şi adaugaţi 8-urile din aluat. Amestecaţi cu grijă să nu se lipească. Lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Daţi la o parte de pe foc şi doar apoi adaugaţi nucile şi scorţişoara. Se serveşte la temperatura camerei sau rece de la frigider.
Vinul băut se transformă în sânge
În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 40 sau 44 de pahare cu vin. Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an. De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin?
După tradiţia creştină, Sfinţii martiri au fost 40, după cea get-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi, sau Ziua bărbaţilor.
Sursă: Adevărul.ro
