În 2023, Paștele ortodox pică pe data de 16 aprilie. Sărbătoarea Învierii Domnului este precedată de Săptămâna Patimilor, perioadă în care credincioșii își amintesc de chinurile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru mântuirea omului, și respectă în același timp mai multe tradiții.
Prima zi de Paşti vine de asemenea cu o serie de obiceiuri pentru enoriași, precum purtarea hainelor noi, spălatul pe faţă cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare.
În Vinerea Mare românii merg la Prohod Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea decât apă. În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos, conform Digi24.
Ce înseamnă „Hristos a înviat”
După noaptea Învierii lui Iisus Hristos, timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului, creştinii folosesc formula de salut: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este „Adevărat a Înviat!”, adică o confirmare a celei mai mari sărbători a creştinismului.
„Acest salut este o mărturisire de credinţă. Nu e un simplu salut, ci mărturisim că suntem creştini şi suntem fii ai Mântuitorului Iisus Hristos”, a spus într-o cuvântare, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, notează adevărul.ro.
Hristos a înviat – surprinde o realitate consumată în anul 33 când femeile mironosiţe care au mers la mormantul lui Hristos au găsit mormântul gol. Maria Magdalena îl întâlneşte pe Hristos însuşi şi îngerul le spune să nu-l mai caute pe cel viu între morţi.
Tradiții și obiceiuri de Paște
Joi este ziua din Săptămâna Mare în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbata Mare să coacă pasca şi cozonacul ce vor fi aduse la biserica în noaptea de Înviere pentru a fi sfinţite. Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Potrivit tradiției, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi.
Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. De obicei, de pe masa creștinilor, în ziua de Paște nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura, relatează Agerpres.
În prima zi de Paşte, potrivit tradiției, credincioșii trebuie să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint, pentru sănătate și noroc la bani. Un alt obicei spune că după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toată familia trebuie să mănânce un ou roşu şi pască pentru a fi curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul. Tradiția spune că lumânarea Învierii, luată de la biserică, se păstrează în casă pentru a fi la îndemână când apar necazuri. De asemenea, în prima zi de Paște, tradiția spune că purtarea unor haine noi semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
