Chiar dacă nu te regăsești în aceste roluri, probabil întâlnești oameni care se află în ele în fiecare zi.
Acest triunghi dramatic este un model dinamic de interacțiune socială și conflict dezvoltat de Dr. Karpman în perioada în care era studentul lui Eric Berne – părintele analizei tranzacționale.
Dinamica victimă-salvator-agresor se referă la rolurile inconștiente pe care oamenii le joacă, sau încearcă să-i manipuleze pe ceilalți să le joace, și nu la circumstanțele reale din viața acelor persoane.
Rolul de victimă
Atitudinea din rolul de victimă este de „săracul de mine”. Victimele se văd ca fiind chinuite, nedreptățite, oprimate, neputincioase, deprimate, rușinate, și par ca fiind foarte sensibile, dorind ca ceilalți să se comporte cu foarte mare atenție cu ele. Pot nega orice responsabilitate pentru circumstanțele negative și neagă orice putere personală de a schimba ceva la acele circumstanțe.
O persoană în rolul de victimă va căuta un salvator care să le salveze. Dacă cineva refuză, sau eșuează în a fi salvatorul lor, atunci este perceput ca fiind agresor.
Salvatorul
Atitudinea de salvator este „Lasă-mă să te ajut!”. Salvatorii muncesc mult să ajute și să aibă grijă de alte persoane să se simtă bine cu ele însele. În acest timp, își neglijează propriile nevoi și nu-și asumă responsabilitatea de a-și lua propriile nevoi în considerare.
Salvatorii sunt în general co-depedenți în relații și au rolul de a ușura îndeplinirea nevoilor celorlalți. Ei au nevoie de persoane în rol de victimă pentru a le ajuta. Adesea, nu pot lăsa victima să iasă din acel rol, și să devină mai încrezătoare sau autonomă. Pot folosi vina pentru a-și menține victimele dependente, iar ei se simt vinovați dacă nu reușesc să le salveze.
Salvatorii se simt de obicei suprasolicitați, obosiți, chinuiți, prinși într-un rol de martir, în timp ce resentimentul și frustrarea cresc.
Agresorul
Atitudinea agresorului este de tipul „Este numai vina ta!” Agresorii critică și blamează victima, setează limite și reguli foarte stricte, vor să dețină controlul, autoritari, rigizi, furioși și neplăcuți. Mențin victimele în acest rol prin bullying și exploatare.
Agresorii nu pot fi flexibili, nu pot fi vulnerabili, nu pot fi umani: le este teamă să nu devină ei o victimă. Țipă și critică, dar nu rezolvă nicio problemă de fapt. Nici nu ajută să fie rezolvate alte probleme.
Acestea sunt cele mai extreme versiuni ale acestor roluri, dar putem întâlni oameni care joacă versiuni mai blânde în mod regulat.
Ceea ce oferă foarte multă putere acestui triunghi victimă-salvator-agresor este că oamenii își schimbă rolurile în cadrul acestuia. Cu alte cuvinte, victima este, pe rând, și agresor și salvator. Fiecare dintre aceste roluri, se identifică și cu celelalte. Victimele depind de un salvator, salvatorul caută o persoană neputincioasă, iar agresorul are nevoie de un țap ispășitor. Cea care este la baza construirii acestui fenomen de domino în cadrul triunghiului este victima.
Capcana este că oamenii joacă aceste roluri pentru a-și satisface nevoile personale (adesea inconștiente). Nu sunt capabili să vadă imaginea de ansamblu și să-și asume responsabilitatea pentru rolul lor în menținerea triunghiului.
Cum ieșim din triunghiul dramatic?
Triunghiul dramatic este construit ca o casă din cărți de joc. Tot ce e necesar pentru prăbușirea acestei dinamici este o persoană care să acționeze diferit și să iasă din acest tipar nesănătos. Fiecare rol are o modalitate unică de a ieși din acest triunghi dramatic.
Victima
- Observă care este modul tău de a gândi, simți și acționa în relația cu cealaltă persoană. Ce este familiar pentru tine în acea experiență? În ce alt context te-ai mai simțit astfel? Vreau să-mi caut aliați pentru a-mi da dreptate într-o situație conflictuală?
- Evită să vorbești cu alte persoane despre conflictul pe care-l ai și încearcă să vorbești direct cu cel implicat, întrebându-l când este un moment potrivit să discutați despre situația conflictuală.
- Împărtășește ceea ce ai auzit, observat sau experimentat, și întreabă cealaltă persoană cum a văzut, auzit, observat și ea situația. Apoi spune cum ți-ai dori să decurgă lucrurile pe viitor din perspectiva ta.
Salvatorul
- Din considerație pentru relația și conexiunea cu cealaltă persoană, ascultă cu atenție care sunt valorile și emoțiile pe care le exprimă celălalt. Dincolo de cuvintele pe care ți le spune.
- Oferă spațiu pentru exprimare și ascultă fără a întrerupe, judeca sau invalida ceea ce spune celălalt. Nu impune ce crezi tu că ar fi mai bine pentru ea.
- Încearcă să accepți că cealaltă persoană ar putea să nu fie mulțumită dacă nu-i oferi soluții concrete, sau dacă nu o salvezi. Ba chiar ar putea deveni agresivă cu tine. E foarte important să te abții din a cădea în rolul de salvator și să te retragi.
Agresorul
- Fă schimbarea de la impulsivitatea de a răspunde celuilalt, la a lua o pauză – respiră adânc, mergi să te plimbi, bea un pahar cu apă.
- Întreabă-te – Care este partea mea în situația asta? Cu ce am contribuit eu?
- Gândește-te ce ar putea face cealaltă persoană să fie mai receptivă la punctul tău de vedere?
- Fii sincer și empatic, și asumă-ți partea ta din situația respectivă. Devin-o curios, nu furios, în legătură cu experiența celeilalte persoane, și de cum puteți colabora mai bine data viitoare.
Avantajul ieșirii din triunghiul dramatic este că avem ocazia de a schimba dinamica relațiilor noastre în bine. Dacă suntem agresori, asumarea responsabilității și curiozitatea, va avea ca rezultat respect reciproc și o mai bună înțelegere cu cei pe care îi iubim sau alături de care lucrăm. Dacă suntem victime, ieșirea din acest tipar întrerupe un ciclu toxic și duce la oportunitatea de a dezvolta încredere în forțele proprii. Dacă suntem salvatori, avem șansa de a ne dedica energia prețioasă pentru a ne îmbunătăți propria viață.
Cu cât ne asumăm mai mult responsabilitatea de a ieși din triunghiul dramatic, cu atât se va reduce stresul, vom avea mai multă încredere și colaborări sănătoase.
Psihoterapeut Cristina Ionescu
www.psihologcristinaionescu.ro