Un cutremur s-a produs în județul Buzău, joi seară, conform informațiilor oferite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul a avut loc la ora 18:11:56 și a fost considerat unul de intensitate slabă. Conform celor comunicate de INCDFP, acesta s-a desfășurat la o adâncime de 121,3 kilometri.
Zona afectată se află într-o regiune destul de extinsă, cu epicentrul localizat la aproximativ 55 km nord-vest de Buzău, 60 km sud-est de Sfântu Gheorghe, 61 km vest de Focșani, 64 km est de Brașov și 74 km nord-est de Ploiești.
Seisme frecvente în România
Seismul de joi seară reprezintă cel de-al optulea înregistrat în România în luna martie, dar și cel mai puternic de până acum. De fapt, acesta este singurul cutremur cu magnitudine mai mare de 3,0 înregistrat în această lună, precedat doar de un seism de 3,2, care a avut loc miercuri, la ora 23:22:48.
În ceea ce privește cutremurele mai mici, cele mai puțin intense au fost înregistrate pe 1 și 2 martie, cu magnitudini de 2,2, în Vrancea și Timiș, respectiv.
În luna martie a anului 2025, România a înregistrat până acum opt seisme, cel mai recent având loc joi seară. Seismele din această perioadă au avut magnitudini cuprinse între 2,0 și 3,3, ceea ce indică o activitate seismică de intensitate scăzută până la moderată, caracteristică regiunii noastre.
Aceste cutremure nu au avut efecte devastatoare, însă ele reîntăresc faptul că țara noastră se află într-o zonă cu risc seismic semnificativ.
Cel mai mare cutremur al lunii martie a fost înregistrat joi seară, cu o magnitudine de 3,3, un seism considerat slab, dar care a fost resimțit în unele dintre zonele adiacente epicentrului.
Activitatea seismică din această lună nu a depășit valorile obișnuite pentru România, însă, având în vedere istoricul seismic al regiunii, autoritățile și specialiștii continuă să monitorizeze cu atenție aceste evenimente pentru a preveni eventualele riscuri.
Activitatea seismică față de anul trecut
Deși România este frecvent zguduită de cutremure de intensitate mică sau moderată, cel mai puternic seism înregistrat în 2024 a fost mult mai semnificativ.
Pe 16 septembrie 2024, un cutremur cu magnitudinea de 5,4 s-a produs în județul Buzău, zguduind o mare parte din țară. Acesta a fost resimțit puternic nu doar în orașele aflate în apropierea epicentrului, dar și în capitală, București, precum și în alte mari orașe din sudul și estul țării.
Deși nu s-au înregistrat pagube majore, intensitatea cutremurului a fost suficientă pentru a provoca panică și a reaminti populației de riscurile tectonice.
Vrancea – epicentrul seismologic
România se află într-o zonă geologică activă, iar regiunea Vrancea, unde se produc majoritatea cutremurelor din țară, este cunoscută pentru caracterul său seismologic extrem de intens.
Seismele din această zonă sunt de adâncime mare, având potențialul de a produce daune semnificative și de a fi resimțite pe o rază largă, atât în România, cât și în statele vecine. Cu toate acestea, ce face Vrancea deosebit de periculoasă este faptul că, în ciuda faptului că seismele sunt de adâncime, pot avea o putere devastatoare.
Astfel, autoritățile române au implementat măsuri de prevenire și pregătire, inclusiv simulări și programe educaționale pentru populație, pentru a minimiza impactul unui cutremur major.
Risc major de cutremure – cum ne pregătim?
Autoritățile și instituțiile specializate, precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), sunt în permanență în alertă, monitorizând activitatea seismică din întreaga țară.
În ciuda riscurilor semnificative, România beneficiază de un sistem de alertă timpurie pentru cutremure, care permite autorităților să informeze rapid populația în cazul unor seisme mai mari.
De asemenea, expertiza și cercetările în domeniul seismic sunt în continuă dezvoltare, iar specialiștii în fizica Pământului lucrează pentru a înțelege mai bine comportamentul tectonic al regiunii și pentru a oferi soluții care să îmbunătățească siguranța cetățenilor.
Cu toate acestea, este esențial ca fiecare român să fie pregătit pentru eventualitatea unui seism major, iar educația și conștientizarea continuă sunt pași importanți în reducerea riscurilor.
