Istoria se repetă
Recucerirea Afganistanului de către talibani a readus în rândul unei părţi a opiniei publice temeri despre o nouă criză a migraţiei precum cea din 2015. România şi alte 63 de ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie şi Statele Unite, plus Uniunea Europeană, au emis o declaraţie comună prin care cer ca localnicii şi străinii care doresc să plece din Afganistan să li se permită să facă acest lucru.
„Acordăm sprijin, acţionăm pentru a garanta şi cerem tuturor părţilor să respecte şi să înlesnească plecarea sigură şi ordonată a cetăţenilor străini şi afgani care doresc să părăsească ţara. Drumurile, aeroporturile şi punctele de trecere ale frontierei trebuie să rămână deschise şi trebuie menţinut calmul”, fac apel semnatarii scrisorii. Cei care se află acum la conducere la Kabul sunt chemaţi să protejeze vieţile oamenilor. „Cine ocupă posturi de putere şi autoritate în întregul Afganistan sunt răspunzători – şi dau socoteală – de protejarea vieţilor oamenilor şi a bunurilor, de restabilirea imediată a securităţii şi ordinii civile”, se stipulează în declaraţie.
Talibanii au intrat duminică în Kabul şi au preluat controlul asupra Palatului Prezidenţial, precum şi a întregii ţări. Kabulul a fost ocupat la capătul unei ofensive de doar zece zile împotriva marilor oraşe, care au căzut rând pe rând ca nişte piese de domino. Odată cu sosirea talibanilor în Kabul, primele temeri au fost legate de soarta civililor. În timp ce talibanii dădeau mesaje asiguratoare pentru locuitorii capitalei Afganistanului, adresându-se chiar şi diplomaţilor străini să-şi continue activitatea la fel ca în trecut, televiziunile şi reţelele sociale erau inundate de imagini cu civili care fie încercau să fugă de teama violenţelor, fie făceau cozi la bancomate pentru a-şi scoate economiile cu intenţia, pesemne, de a pleca din ţară.
Sute de afgani s-au îmbulzit luni pe aeroportul internaţional din Kabul în încercarea de a lua un zbor comercial. Cel puţin cinci dintre ei au murit într-o busculadă, iar alţii trei după ce s-au agăţat de roţile unui avion. Aeroportul din Kabul se afla luni sub controlul armatei SUA, a cărei misiune este să asigure evacuarea în siguranţă a personalului american şi cel al aliaţilor occidentali. O situaţie care i-a revoltat, în mod firesc, pe unii localnici. „Este aeroportul nostru, dar vedem diplomaţi care sunt evacuaţi, în timp ce noi aşteptăm în completă incertitudine”, a declarat pentru Rakhshanda Jilali, o activistă pentru drepturile omului care şi-a propus să se mute în Pakistan.
Preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit la rândul său din ţară. Într-un comunicat publicat după vestea plecării sale, el susţine că a făcut acest lucru pentru a evita o vărsare de sânge. Locul refugierii rămâne un mister. Luni, Tadjikistanul a ţinut să precizeze că Ashraf Ghani nu se află pe teritoriul său, aşa cum se anunţase duminică.
Ministrul grec al Migraţiei, Notis Mitarachi, a declarat acum o săptămână că Uniunea Europeană (UE) nu mai poate gestiona încă o criză precum cea provocată de valul migrator din 2015. Această declaraţie a fost făcută după ce Grecia şi alte cinci state membre UE – Austria, Belgia, Danemarca, Germania şi Olanda – au semnat o scrisoare comună în care cer Comisiei Europene continuarea expulzării migranţilor afgani ale căror cereri de azil în blocul comunitar au fost respinse. Totuşi, a doua zi după semnarea declaraţiei, Germania şi Olanda şi-au suspendat expulzările către Afganistan, în contextul intensificării conflictului armat din această ţară. Mitarachi a avertizat că suspendarea acestor expulzări „va trimite un mesaj greşit” şi va încuraja tot mai mulţi afgani să încerce să ajungă în Europa. El a cerut totodată sporirea sprijinului UE pentru Turcia pentru ca această ţară să ajute la atenuarea unei eventuale presiuni generate de creşterea numărului migranţi afgani.
În 2015, peste un milion de migranţi, majoritatea sirieni, irakieni şi nord-africani, au sosit în Europa, iar unele state membre UE se tem acum de o repetare a acelei crize. În opinia fostului consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională Iulian Fota, „este prea devreme să discutăm” despre o criză a migraţiei.
„Când vine vorba de migraţie, problema mare este migraţia ilegală masivă. Nu e o problemă când este ordonată. Nu este o catrastrofă cu o mie sau două de afgani (care vin ordonat). Problema e atunci când zeci de mii se pun în mişcare în timp scurt. Eu încă nu văd cifre care să mă îngrijoreze, să mă sperie”, a declarat Iulian Fota. „Cei care au plecat s-au dus în ţările din jur: Pakistan, Tadjikistan, Uzbekistan”, a precizat fostul consilier prezidenţial.
Albania, prima ţară europeană care s-a declarat dispusă să primească refugiaţi afgani
„Albania, membră a NATO, este dispusă să îşi asume partea sa de povară”, a declarat premierul albanez Edi Rama imediat după ocuparea Kabulului de către talibani. Rama a confirmat că „Washingtonul a cerut deja Albaniei să examineze posibilitatea de a servi drept ţară de tranzit pentru un anumit număr de imigranţi politici afgani, a căror destinaţie finală va fi SUA”. Dar, cu mult înainte ca SUA să formuleze această cerere, premierul Albaniei a afirmat că ţara sa a primit solicitări din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”. „Nu vom spune «nu» şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a spus Edi Rama.
Şeful opoziţiei de dreapta, Lulzim Basha, s-a declarat de asemenea „favorabil” solicitării SUA pentru primirea de refugiaţi afgani. Şi Kosovo şi-a anunţat disponibilitatea de a găzdui refugiaţi afgani. „Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a declarat preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani.
