Curtea Penală Internațională i-a acuzat vineri pe Vladimir Putin și pe oficialul rus Maria Lvova-Belova de crime de război pentru deportarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. Pe numele celor doi au fost emise și mandate de arestare, informează AP News.
Sunt trei modalități generale prin care șeful statului rus poate fi adus în fața Curții Penale Internaționale de la Haga, după mandatul de arestare emis vineri pe numele lui Vladimir Putin, scrie Info Sud-Est, citat de G4Media.
- Prima, cea care a fost utilizată în cazul președintelui Sudanului, este aceea ca guvernul de la Moscova să îl predea Curții Penale Internaționale. La Haga, Vladimir Putin ar rămâne în arest până la pronunțare.
- O a doua situație care poate fi luată în calcul este la fel de improbabilă, aceea de a fi extras de pe teritoriul Federației Ruse de forțe militare sau ostile și predat Curții, caz care a funcționat în statul african Côte d’Ivoire.
- O a treia cale prin care președintele Vladimir Putin poate fi arestat și predat Curții se poate desfășura în timpul unei vizite pe teritoriul unuia dintre cele 123 de state care au semnat Statutul de la Roma și care sunt parte a Curții Penale Internaționale. Prima vizită a președintelui Putin într-o astfel de țară s-ar putea desfășura în luna august, în Africa de Sud, la reuniunea la nivel înalt a BRICS (o asociație de state care reunește Rusia, Brazilia, India, R.P.Chineză, Africa de Sud) din orașul Durban.
Mandat de arestare pe numele lui Putin
Curtea Penală Internațională a emis la 17 martie 2023 un mandat de arestare împotriva președintelui Rusiei, Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din teritoriile ocupate ucrainene în Federația Rusă.
„Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022”, transmite documentul oficial emis de instanța internațională.
Din acest moment, oricare din cele 123 de state care recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale poate aduce la îndeplinire acest mandat.
Cine a trecut prin fața Curții Penale Internaționale și ce a pățit?
Un număr de aproape 40 de foști lideri politici și militari, majoritatea din Africa, au fost anchetați de Curtea Penală Internațională după 2002.
